Salvam balenele?

In fiecare moment mai dispare cate specie-doua din inventarul si asa destul de rarit al planetei noastre. Nu am vazut insa nicaieri estimat cate specii apar noi - poate ca n-am cautat destul. Uneori ne limitam in a cataloga catastrofele, nu insa si vestile bune. Catastrofele dau bine la tiraj ce-i drept: EvZ anyone? ProTV?

Cum a fost insa in trecutul planetei? Am mai trecut prin astfel de momente de extinctie in masa - nu numai cel arhicunoscut de pe vremea dinozaurilor - si nu ne-am spaimantat. Ce e semnificativ este ca dupa o vreme natura s-a regenerat intr-o asa masura incat evenimentul a ramas un simplu varf undeva in graficul istoriei. De ce n-ar fi asa si cu interventia umana? Oamenilor de stiinta le este clar ca scorpionii, sobolanii si alde bidiganii de-astea ar supravietui multor chestii, ce sa mai zic de bacterii si tardigrazi. Oricum se estimeaza ca "numai" vreo jumatate din numarul speciilor existente la ora actuala vor disparea - deci nici macar n-o sa cauzam cea mai mare catastrofa ecologica cunoscuta pana acum de planeta noastra.

Revenind insa, parerea mea este in continuare ca numarul speciilor care dispar il intrece cu mult pe cel al celor care apar. Eram totusi curios sa aflu cum se mai misca lumea asta si fara s-o ajutam noi... Zic asta fiindca omul este considerat, si probabil pe buna dreptate, cel mai important "factor de decizie" al acestor disparitii contemporane. Ar putea insa sa fie intrecut de un alt eveniment ce se coace sub Parcul national Yellowstone, de vreun asteroid ratacit, sau de cine stie ce alte evenimente la care clar n-as vrea sa fiu de fata...

Vorba e ca intr-un fel sau altul, mai devreme sau mai tarziu, ursii albi vor disparea - la fel ca si oamenii. Chiar daca toate evenimentele de mai sus sunt improbabile, lebede negre totusi exista. Si cand o sa se intample magareata, cui o sa-i pese? In space no one can hear you scream... Pe planeta noastra vor aparea alte forme de viata, pe o gramada de alte planete o sa apara alti "oameni", Universul o sa se invarta tot asa ca si pana acum, eventualul Doamne-Doamne o sa creeze un alt Adam mai destept.

Deci: ce rezolvam daca salvam balenele?

Sa invatam de la prosti

Nu vreau sa dau in patapievicism, dar ce e cu atat caragialism la noi? Daca nu ne place de cineva il etichetam de "prost" si brusc ne simtim superiori, dar (pardon de pleonasm) ATAT de superiori incat se permitem sa trecem cu o inefabila usurinta peste faptele care ne-au deranjat la susnumitii prosti. Ca prin asta incercam inconstient sa ne rezolvam conflictele interioare si incercam sa trecem peste rahaturile zilnice ne-o poate confirma orice pretins psiholog. E si clar: daca el e prost eu sunt destept si iata, ego-ul meu este salvat.

E plina tara de prosti daca stau sa ma iau dupa comentariile facute la orice articol cu referinta la politiceconomie (poate sa desparta cineva cuvintele astea?). Si nu oriunde, cica e plina de prosti in functii de conducere... stai un pic, oare chestia asta nu e invidie de fapt? Uite la ala, nu stie sa lege o fraza dar are bani mai multi decat toate minutele petrecute pe bancile scolii de toti cititorii blogului meu la un loc. Pai nu e prost?

Pai NU E!
Alo, domnilor, cum poate fi prost unul care a ajuns acolo unde a ajuns?? Cate sfori a tras, pe cati a mituit, in cati a dat pe la spate, in fata catora s-a impus, cate pietze a mirosit, cate momente favorabile a sesizat, cum de a ajuns acolo unde a ajuns si nu am ajuns EU? Poate ca nu suntem de acord cu metodele pe care le-a folosit, ah, cu siguranta ca nu suntem, altfel nu l-am fi numit "prost". Un lucru insa avem de invatat de la el: stie ce vrea. Stie sa se foloseasca de ce stie pentru a ajunge la ce vrea si pentru scopul asta calca peste noi si peste tot ceea ne e noua drag si important.

Peste tot ceea ce... Oare? Oare n-am vrea sa fim acolo in locul lui de fapt? Nu toti, dar cati dintre noi n-am face exact aceleasi fapte pentru a-i lua locul? Atat ca n-am avut ocazia, sau na, nu ne-a dus mintea destul (hopa, cine e prost de fapt?) Saracul ego... chiar are nevoie de salvare, salvare din oceanul de invidie. E clar, aia sunt niste prosti daca ajung vedete la televizor, in fruntea partidelor sau sa intoarca bani cu lopata. Sunt niste prosti ca au ajuns acolo in locul meu. Próshtii de ei.

Bine, bine, nu fiecaruia ii lucreaza asa subconstientul. Chiar sper ca sunt putini acestia, prefer insa sa nu definesc ce inseamna "putini" ca sa nu ma ingrozesc. Atunci sa vedem esantionul doi: cati dintre noi ar vrea sa fie in locul lor, dar fara metodele pe care le dispretuim? Aici situatia e mai complicata deja, pe langa invidie intervine si mandria de sine, sau optimismul exagerat - de la caz la caz. Oricum iarasi dam chix pentru ca, da, iarasi ne lipseste ceva-ul acela pe care prostii-l au.

Nu vreau sa insist cu mamaliga romaneasca desi mi-a trecut prin cap sa dau vina pe ea. Poate ca asa e, poate ca nu, poate ca bine zice Cioran, poate ca nu. Totusi, si prostii astia sunt romani si uite ca avem de invatat de la ei, de la niste romani mamaligari ca si noi. Avem de invatat sa facem ceva, atat cat ne pricepem, sa tragem sfori, sa miscam un pic aici si un pic dincolo, daca nu sunt usi sa cautam ferestre deschise, caci SE POATE.

Insisi ei sunt dovada ca se poate si marea lor sansa de reusita este ca toata lumea ii ia de prosti.
Ha ha ha, ce prosti suntem...

Cerc vicios? Presiune sociala?

Pana n-am citit articolul acesta credeam ca procentul celor cat de cat luminati la minte este sensibil mai mare. Ce Fraier eram... Prima concluzie pe care am tras-o a fost clara: m-am simtit prost sa fiu bagat in aceeasi oala cu niste maimutoi. Apoi am stat si m-am gandit un pic la o chestie, mai ales ca, uite ce coincidenta, Oceania tocmai deschisese tema femeii devorate...

Am mai vazut discutii cu tema asta, in care se mentiona adesea ca si dintre femei o parte semnificativa se vad in rolul de pazitoare ale valorilor traditionale (adica: scutec, cratita, facaletz). De catre aparatorii lor se replica de regula ca de vina este educatia pe care fetele o primesc de mici. Probabil ca sunt trimise regulat sa schimbe papusile si sa coaca prajiturele din praf de caramida, ce stiu eu. Un cerc vicios exista insa cu siguranta, fetita vazand-o pe mama ca asa face dar si pe prietena Maricica va face si ea oarecum la fel. M-am intrebat acum: presiunea asta sociala nu este si pentru barbati la fel? Daca baietii il aud pe taticu' cum filosofeaza la una mica unde e locul femeii sau il vad pe Nea Pandele cum isi carpeste consoarta, nu vorbim despre acelasi cerc vicios care era adus in apararea femeilor complacente? Daca fetele toate vor sa fie printese si sa fie salvate, cine ramane sa fie cavaler si sa tropaie pe cai mandri aducand mistretzul vanat in varf de lance?

Problema are bineinteles mult mai multe aspecte insa am vrut sa vorbesc numai despre acesta, scurt si mic. Cercul vicios. Nu il vad ca pe o circumstanta atenuanta pentru nici una dintre parti. Asa cum nu-mi place sa ma amestec cu maimutoii, nici nu cred ca cu o gospodina as avea vreodata ceva ce discuta. Se merita unii pe altii. End.