Poveste cu trenuri

Stai in tren si astepti sa plece, si astepti sa plece, si asptepti sa plece. O voce la difuzor iti spune ca din cauza incarcarii liniei vei avea intarziere. Te gandesti "astia-s batuti in cap? Cand au calculat mersul treburilor nu s-au gandit ca o sa incarce liniile? Sau un bug in programul de calcul a programat 287682332 trenuri in acelasi timp?". Bineinteles cand urmeaza sa schimbi trenul cu cel urmator iarasi astepti. Macar acum stii exact cat: exact cat aveai la dispozitie pentru a schimba din nou, mai tarziu. S-a dus rezerva carevrasazica. Te stresezi, astepti si astepti si bodoganesti si-ti desfaci berea din provizii cu naduf. Da-o-ncolo, la ce s-o pastrezi. Cand vine in sfarsit trenul si urci in el, in intreg vagonul gol tocmai pe locul tau rezervat sta un mosulet, care insa nu comenteaza nimic cand iti dregi vocea langa el, zice numai pardon si se muta la locul lui pe partea cealalta. Unii se pare ca prefera sa stea in soare, poate vine cu varsta (ca la dinozauri?). Iti desfaci bagheta cu salam picat italian, picant RAU, noroc ca a mai ramas ceva din bere, si citesti cu admiratie intr-un ziar strain despre performantele unei trupe de teatru romanesc. Conductoarea iti spune, la plangerea ta, ca problema cu legatura ta este cunoscuta si a fost anuntata dar cum nu ei decid ci caile ferate trebuie sa stai cuminte pana cand se anunta la difuzor daca o sa prinzi legatura ultima sau daca nu ce anume poti face (peretele de dat cu capul este pregatit). O crezi. Anuntul de la difuzor vine intarziat: trenurile X si Y si al tau vor astepta sa-si ia calatorii programati. Cobori din tren totusi stresat si te grabesti la peronul anuntat unde nu e nici un tren. Hopa! insa scrie mare ca si trenul respectiv are intarziere. Sa fi asteptat pe altii in statia dinainte? Sa fi avut oricum intarziere iar treaba cu asteptatul a fost o poveste "just in case"? Oricum te urci multumit in el. In statia urmatoare de tranzit afli ca si urmatoarea legatura a intarziat atat de mult incat te sui relaxat intr-alt tren si te bucuri ca sunt de fapt atatea pe tablou dintre care sa poti alege.
O poveste cu prea multe trenuri... a fost insa o poveste trista? Sau a fost o poveste comica? In orice caz, n-a fost o poveste romaneasca (motivele sunt multe).

PS: doua saptamani mai tarziu, acelasi traseu. Ghici ghici cum a mers? Pai, tot asa - adica mai rau ca a intarziat si mai mult asa ca n-am mai prins legaturile alea bune. Mai am de mers pe acolo asa ca raman tensionat.