Distractii scolare, 1

Ah, si a mai trecut un an si am supravietuit unei alte sarbatori a verii la after-scool. Sarbatoarea cu aceasta ocazie a sfarsitului de an si inceputului verii e scrisa cu rosu in calendarul meu, e ceva ce odata vazut nu mai vrei sa ratezi. Sau te feresti ca dracu' de tamaie, depinde de personalitatea fiecaruia (eu apartin primei categorii) Am ratat inceputul de data asta fiindca am vrut sa termin ceva la lucru. Nu am ratat atat de mult pe cat credeam caci desi pe invitatie scria 5 jumate, a inceput la 6 jumatate, de vina fiind o regretabila greseala de tipar. Nu stiu ce-au zis cei care au fost la ora de pe invitatie, nu i-am intrebat din motive de siguranta personala. Oricum la 7 si jumatate cand am ajuns eu deja se terminasera gustaricile si mai primeai numai bauturi racoritoare. La standul de bauturi servea fiica-mea, o persoana foarte generoasa din fire. Copiii au apreciat-o vizibil, parintii cred ca mai putin - cum generozitatea ei intrecea un pic marimea paharelor, daca veneai din greseala prea aproape de masa primeai picaturi racoritoare direct in sandale. Cum ziceam, nu oricine se poate bucura de chestia asta, as zice ca bucuria scade odata cu varsta. Pana la urma s-a trecut totusi la autoservire caci copiii si-au reluat spectacolul.

Prima parte de spectacol am ratat-o la servici fiind, asa ca m-am apropiat plin de sperante. Spectacolul de obicei e o scena unde vin pe rand toti copiii care au chef sa arate ceva, si chiar arata de vrei sau nu vrei. Scartaie copilul tau ingrozitor la vioara? Pai sa vina la noi, avem loc si pentru el. Acum insa se spuneau poezii si se hlizea. N-am prea inteles ce poezii au fost, lumea s-a distrat insa foarte bine. Fiica-mea a fost distrusa de vestea ca trebuie sa renunte la rolul de politist din sceneta urmatoare (poate si din cauza ca nu a fost la nici o repetitie) dar cand s-a inrosit toata a fost consolata imediat cu un rol de scolarita care citeste dintr-o carte (nu garantez ca nu l-au inventat pe loc pentru ea). O carte a uitat insa sa-si ia pe "scena" asa ca a trebuit sa isi citeasca din palme, experienta cu siguranta utila pentru cand va trece la cititul in palma altora ca si ilustrii nostri concetateni cu salba de galbeni.

Hopa, de la un etaj de deasupra au inceput sa cada parasute facute din servetele cu bomboane. Spectacolul a trebuit bineinteles intrerupt din cauza chiotelor, debandadei si inghesuielii create. Nu se stie cine a dat startul la parasute dar a fost clar ca n-au gasit timpul sau resursele necesare sa se construiasca toate parasutele planuite. Dupa primul si singurul desant, copiii de sus au inceput sa arunce cu bomboanele asa, fara parasute. Bomboane din alea tari, zic. Dupa cateva rafale lumea de jos a realizat ca nu-i de gluma si in aceleasi tipete au fugit sa se adaposteasca, respectiv cine avea capul mai tare a zis partz si a cules nestingherit mai departe.

Apoi s-a anuntat masa principala... Mesele astea sunt organizate asa ca fiecare parinte aduce ceva, conform traditiei sale de la mama ei/lui. Si atatea traditii sunt reprezentate aici... e o aventura dupa ce iti umpli farfuria, nu stii niciodata ce o sa-ti aduca imbucatura urmatoare. Confuziile de astazi au fost, in ordine: in loc de salata de boeuf era piure de cartofi cu fasole si ou fiert, ce parea snitzel era omleta cu chorizo, couscous cu menta era bulgur cu peste (si menta, na) iar ce arata ca un tort de castraveti era de fapt un munte de sandviciuri cu ton pe care le taiai cu cutitul (daca aveai peste 18 ani, daca nu iti infigeai degetele). La grillul unde se lupta un tatic sa salveze carbunii dintre carnatzi (sau invers) nu m-am mai dus, i-am lasat pe altii sa-si trateze aciditatea linistiti. M-am conversat insa cu noua sefa pedagoga care mi-a relatat despre fostele ei slujbe la copiii hiperactivi din scoala speciala sau cu delicventii minori. Ce sa zic, respekt total. Cred ca aici printre noi i se pare pepsi, a venit sa-si pregateasca pensia sau asa ceva (nu ca ar avea mai mult de 40).