Si-am tot zis eu ca politicienii nu-s prosti, sau conducatorii iubiti nu-s prosti, si altii si altii, dar am ramas dator cu o lamurire: daca aia nu-s prosti atunci cine sunt prostii dom'le? Ca nu se poate sa nu existe prosti pe lume, noi asa am fost invatati ca unde e desteptaciune este si prostie...
Am fost foarte tentat sa declam, teatral: "voi sunteti prostii, cititorilor!" dar realitatea este ca nici dracu' nu citeste ce scriu eu aici, cu cateva exceptii carora din pacate nu le pot spune prosti oricat mi-as dori efectul artistic (astept exceptiile la exceptii). De fapt nici n-as avea chiar atata dreptate cata mi-as dori, caci nu toti oamenii sunt atat de prosti incat sa creada balivernele ce li se servesc zilnic pe toate canalele senzoriale. Multi se straduiesc cu succes sa le ignore. Care canale media ma aduc cu vorba laaaa... *rapait de tobe*... jurnalistul tipic roman.
Nu cunosc prea multe natii de jurnalisti de fapt asa ca sa lasam partea cu "roman". E vorba despre jurnalistul ala care-si zice anal-ist, ca o recunoastere tacita a misiunii sale de pupincurist. Jurnalistul ala care desi e suficient de ticalos ca sa fie politician, este si suficient de prost incat sa nu poata sa ajunga vreodata. Ca scrie pe bloguri sau ca apare la talkshowuri e o deosebire numai de scara. Are o gandire simplista care serveste unui singur scop: sa convinga pe cine poate ca e destept. O fi o chestie psihologica aici, daca cel putin X aplaudaci ma cred destept inseamna ca si sunt destept indiferent cate enormitati debitez pe minut. E pacat insa ca multi oameni simpli, care daca ar avea o sansa sa compare aceste enormitati le-ar arunca imediat la groapa de gunoi simbol al civilizatiei romanesti, astfel le iau ca atare si le si sustin pana cand se fac de ras sau mor de foame cu ele in brate. Sau si si, si uite-asa ne prabusim noi, victime ale prostiei agresive care ne repeta o minciuna de milioane de ori in speranta de a o transforma intr-un adevar.
PS: am vrut sa dau si exemple dar m-am razgandit. Si uite cum a ramas postul de azi asa, uscat...
sâmbătă, 21 februarie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
8 comentarii:
poate odata vei scrie ceva mai personal . adica in loc sa vorbesti in general despre "prostie" poate vorbesti despre ceea ce te deranjeaza pe tine in mod personal . cel mai bine ar fi sa incepi cu tine . stii ? totul incepe de la noi insine. trebuie sa stim ce ne deranjeaza in imediata noatra apropiere "organica" ca sa stim ce ne irita in exterior . politica si sisteme sociale nu sunt totul adica eu-L nostru :).
p.s. daca as avea blog personal si un nick atunci as scrie foarte mult despre lumea mea interioara si mai ales despre lumea exterioara privita prin interiorul meu :)
Hm, dar chiar despre ceea ce ma deranjeaza pe mine personal scriu. In rest ti-am notat sfatul, poate o sa-l urmez, poate nu :) (apreciaza-mi te rog sinceritatea)
p.s. cum nu ai nici nici, ma gandesc ca nu prea ai chef sa scrii despre alea...
ai dreptate. eu scriu totusi . zilnic chiar . despre o multime de lucruri ( reflectii - nu suna tare ? ) dar nu sunt publice ( accesibile ) :))
...adica le notezi undeva, pentru tine...
daca politicienii nu-s prosti atunci suntem prosti noi alegatorii. de fapt niste alegatori prosti vor avea intotdeauna parte de niste politicieni prosti. si cum prostia sta mana in mana cu viclenia iti dai seama de ce avem parte in politica romaneasca...
e bine ca sapi adanc ca sa dai de prostie, s-o expui si sa faci haz de ea.
Ii spun prostie si parca ma doare mana totusi. Este cu adevarat prostie? Lipsa de informatie, lipsa de posibilitate de procesare a ei, cate lipse ne caracterizeaza cand e momentul sa facem o alegere? Si de ce alegerile noastre la alegeri sunt alegeri proaste?
Servus!
Cred ca cel mai bun antidot la genul de prostie despre care vorbesti aici este ignorarea. Ia s[ nu/i mai ascultam, sa nu mai stam holbati ore in sir in fata televizorului, ia sa nu le mai recunoastem "numele" si sa vezi cum ne vom simti deja mai bine si ne vom intoarce sa traim in Romania reala. Desigur, asta e valabil pentru cei care mai urmarim inca acest, acel... circ mediatic.
Cele bune
Da Flavius, baloanele de sapun intr-adevar n-ar exista daca n-am sufla noi in ele. Fascinatia pentru lucruri stralucitoare insa nu e deloc o problema romaneasca. E o foame de informatie pentru satisfacerea careia ar trebui aplicate aceleasi criterii pe care le aplicam - sau nu - la mersul la cumparaturi. Ce ne facem insa daca Poiana are monopolul salamului?
Trimiteți un comentariu